Specialiștii propun DEMOLAREA completă a planșeului din Piața Unirii și refacerea lui de la zero. Ce spun inginerii despre varianta lucrărilor de consolidare

Planșeul Pieței Unirii riscă să se prăbușească în orice moment, structura uriașă de beton care susține întreaga infrastructură din centrul Capitalei fiind un real pericol pentru șoferi și pietoni, conform rezultatului unei expertize a Universității  Tehnice de Construcții din București. De altfel, inginerii au găsit degradări severe la construcția pe sub care trece râul Dâmbovița. Iar Piața Unirii este una dintre cele mai circulate zone din Capitală.

\Planșeul Unirii este construit în anii ‘30 și acoperă albia râului Dâmbovița, între intersecția dintre strada Căldărari și strada Halelor și bulevardul Dimitrie Cantemir. Este vorba de o construcție masivă din beton, de aproximativ 17 centimetri, susținută de niște grinzi, întinsă pe toată porțiunea cu fântânile de pe bulevardul Unirii și spațiul verde din parc. Sub planșeu se află un spațiu gol pe sub care trece râul Dâmbovița.

O expertiză realizată anul trecut de Universitatea Tehnică de Construcții București avertizează că planșeul de sub ea se află într-o stare avansată de degradare.

Inginerul Radu Răcănel și decanul Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri, Adrian Burlacu, care au semnat expertiza de la planșeul Unirii, vorbesc despre problemele întregii structuri și explică soluțiile, într-un interviu pentru Libertatea.

Specialiștii propun acum, efectiv, demolarea completă a postamentului și refacerea lui de la zero. „De ani de zile nu s-a făcut nimic acolo”

Ce au descoperit specialiștii

Din cauza apei care trece pe sub planșeu, s-a creat mucegai, iar infiltrațiile de apă au fisurat grinzile.

Stâlpii de susținere sunt crăpați și fisurați, armăturile sunt corodate, rupte pe alocuri, iar din placa planșeului sunt căzute bucăți întregi de beton. În tot acest timp, intervențiile făcute au fost minore.

În acest moment, Piața Unirii stă pe un postament de beton neîntreținut de aproximativ 100 de ani.

„Unele dintre degradări sunt severe și apreciem că există zone unde o mare parte din capacitatea de rezistență a structurii este depășită de nivelul de eforturi unitare produse de acțiunile la care este expusă în prezent structura”, spun inginerii, potrivit sursei citate.

Structura are nevoie urgentă de lucrări de reabilitare și consolidare, avertizează aceștia, pentru „a evita avansarea rapidă a degradărilor existente și un colaps nedorit al structurii”.

În acest context, specialiștii propun două variante:

• lucrări de consolidare;
• demolare completă și reconstrucție de la zero.

„Cea de consolidare presupune repararea elementelor degradate, iar cealaltă… înlocuirea totală, dar fiecare soluție vine cu avantaje și cu dezavantaje.

Prima pare, la prima vedere, mai ieftină, dar are un grad mare de variabilitate, pentru că nu ai cum să estimezi din această fază gradul de degradare a structurii. Sunt niște necunoscute transferate mai departe în faza de execuție și trebuie să le legăm și financiar, cumva. Acum se estimează o anumită cantitate de lucrări, dar ulterior se va constata că trebuie o suplimentare consistentă. Ceea ce, din perspectiva achizițiilor publice, nu e ușor.

Aici ar fi un risc. Apoi, e durata de viață. Durata de viață a unei structuri reparate nu e identică cu durata de viață a unei structuri noi, făcută cu tehnologia actuală și cu materiale noi.

Mai acoperitor pentru beneficiar (Primăria Sectorului 4-n.r.) este varianta a doua, da, varianta de refacere totală. Noi, ca experți, am dat soluțiile de principiu. Mai departe, este treaba proiectantului să dezvolte aceste soluții, să facă și calcule economice și, în urma analizei, să rezulte niște scenarii din care beneficiarul să aleagă”, au mai declarat cei doi specialiști.

Primăria Sectorului 4 speră să înceapă lucrările în a doua jumătate a anului viitor, dar nu a anunțat deocamdată ce variantă alege.

Până atunci, însă, a cerut ca prin Piața Unirii să nu mai circule vehicule mai mari de 3,5 tone, dar decizia finală aparține Comisiei Tehnice de Circulație din Primăria Capitalei. Deocamdată, Comisia și-a dat acordul de principiu.

Ing. Radu Răcănel a precizat, încă de la început, că lucrurile nu sunt atât de alarmante, dar trebuie făcut ceva cât mai rapid.

„În sensul că, dată fiind vârsta structurii și condițiile de exploatare, sunt degradări uzuale, de diferite grade de severitate. Deci nu sunt lucruri anormale pentru o structură exploatată în niște condiții deosebite față de alte poduri. Nu pot să rămână așa, e clar că trebuie intervenit. Dar gândiți-vă că planșeul a fost executat undeva în jurul anilor ‘30, după Primul Război Mondial.

Calitatea materialelor, care era alta pe vremea aia, fenomenele de alterare a caracteristicilor fizico-mecanice normale cu trecerea timpului, care se petrec la orice fel de material, nu doar beton și armătură, au condus la aceste degradări. Un rol l-a avut și lipsa investițiilor în lucrările de întreținere. Nivelul de solicitare a crescut de-a lungul timpului, firesc, pentru că s-a modificat structura vehiculelor”, a spus acesta.

La rândul său, Adrian Burlacu, a afirmat că „umezeala, lipsa ventilației reprezintă, de asemenea, factori agravanți”.

„Trebuie intervenit, sunt ani de zile în care nu s-a făcut nimic”, a spus el.

Radu Răcănel a revenit asupra unui eventual colaps, dacă nu se intervine urgent, și mai ales când ar putea avea loc.

„Nu se poate estima. Ca să se producă colapsul, trebuie să fie un cumul de factori. Nu are nimeni cum să aprecieze asta. Cedarea structurală depinde de tipul structurii. Asta e o structură redundantă, are foarte multe pârghii de redistribuție a solicitărilor. Deci nu înseamnă că, dacă cedează unul dintre cadre, o să cedeze și structura”, a precizat inginerul.

Lucrările de refacere totală a zonei Unirii ar putea dura minimum 2-3 ani, potrivit specialiștilor.

„Trebuie să luăm în calcul că este o zonă extrem de circulată. Nu e în afara orașului, să zici că poți lucra în voie. Trebuie să fie o intervenție etapizată, ținând cont de traficul din zonă. O să fie un disconfort considerabil”, au afirmat ei.

Ce spun specialiștii despre incidentele din Pasajul Unirii

Referitor la accidentele care au avut loc acolo… „Am auzit sugestii cum că poarta de gabarit nu era corespunzătoare. Nu e adevărat. Rolul porții de gabarit, în cazul structurilor de poduri, este să protejeze structura, ca sub nicio formă vehiculul să ajungă să lovească structura. Accidente au avut loc și înainte de lucrările de la pasaj, dar nu erau la fel de mult mediatizate.

Gândirea lui Ceaușescu cred că a fost ca acea zonă să fie de promenadă, nu ca să se vânture pe-acolo TIR-uri și alte vehicule grele. Trebuie decopertat pasajul. Pereții trebuie supraînălțați și prin asta se va mări și gabaritul de liberă trecere cu jumătate de metru. În expertiză, așa am sugerat. Deci, crește nivelul de siguranță dacă creștem înălțimea”, au declarat cei doi ingineri.

„Având în vedere vechimea sa, construcția s-a comportat bine”, este concluzia inginerilor.

Citește aici interviul integral.